top of page

     Dansul este un mijloc artistic de exprimare a unui mesaj printr-o succesiune de miÅŸcări ritmice, variate ÅŸi expresive ale corpului, executate in ritmul muzicii, având caracter artistic. Dansul poate fi clasificat È™i descris prin coregrafie, prin repertoriul miÈ™cărilor sau prin perioada sa istorică sau locul de origine.

     Dansul este artă, dar în acelaÅŸi timp sport, motiv pentru care este considerat complex.

​

   Originile dansului coincid cu începuturile comunităților omeneÈ™ti, având funcÈ›ii rituale (mistice, războinice), de invocare a forÈ›elor divine, pentru reuÈ™ita la vânătoare, confruntări tribale etc. La unele popoare, caracterul ritual s-a păstrat, decantat È™i abstractizat, până în zilele noastre.

Anchor 2

Introducere în lumea dansului

 

    

Merce Cunningham (coregraf de dans contemporan - 1940)

Dansatori de jazz, jive ÅŸi swing (începutul sec. XX)

Dansatori latino

Budha Stretch ÅŸi Henry Link (dansatori de hip-hop -aprox. 1972)

Dans la Sărbătoarea Păcii din Uganda

Stiluri

     Stilurile dansului sunt împărÅ£ite pe numeroase categorii, iar câteva exemple sunt:

  • Dans de societate;

  • Dans clasic;

  • Dans de stradă;

  • Dans popular etc.

    Fiecare dintre acestea sunt împărÅ£ite la rândul lor în alte subcategorii, însă, deoarece subiectul abordat este dansul de stradă, vor urma detalieri ÅŸi exemplificări ale acestuia.

    Prin definiÅ£ie, dansul de stradă are un caracter social È™i încurajează interacÈ›iunea cu publicul, dar È™i cu alÈ›i dansatori. Acesta a apărut în anii ’70, pe stradă, în curtea ÅŸcolilor ÅŸi în cluburi. El este inspirat ÅŸi din alte stiluri de dans (step, salsa, dansuri populare etc.), însă a fost È™i încă este condiserat de majoritatea oamenilor, vulgar È™i agresiv.

    Dansul de stradă:

  • Breakdance, hip-hop (Au apărut la începutul anilor ’70 la petrecerile din Bronx, New York datorită oamenilor de culoare. Breaking-ul a început cu miÅŸcări toprock, uprock ce include footwork, shuffles etc. De asemenea, foloseau dansul ca un mijloc de a-ÅŸi elibera furia, fără a fi violenÅ£i cu cei din jur. Cele 4 elemente definitorii ale culturii hip-hop sunt: DJ, MC, graffiti ÅŸi breakdance. Dansatori ÅŸi trupe renumite: Richard Colon „Crazy legs”, Jamie White, Santiago Torres, Flowmaster, Henry Link, Buddha Stretch, Rock Steady Crew, New York City Breakers).

Anchor 1

B

b

o

y

​

C

r

a

z

y

​

L

e

g

s

  • Stilurile Funk (Au apărut în California în anii ’70 înaintea culturii hip-hop, performându-se pe muzică funk):

• Waacking este o formă de dans creată de comunitatea lgbt din Los Angeles ce a apărut în anii ’70, inspirat din folosirea nunchuck-urilor.  

  Acest stil de dans foloseÅŸte muzica disco din acea eră.

Vogue a apărut la sfârÅŸitul anilor ’80 ÅŸi este inspirat din hieroglifele Egiptului Antic ÅŸi din 

  modelele din revista Vogue, iar acest stil este creat si el la randul lui de comunitatea lgbt .

  Este caracterizat prin poze unghiulare, liniare ÅŸi rigide ale mâinilor.

• House se trage din cluburile din Chicago ÅŸi New York din anii ’80. Acesta se dansează pe muzică 

  house. Include footwork ÅŸi jacking. Acesta a fost inspirat din: Step, dans african, latino si arte martiale. Dansatori renumiÅ£i: Ejoe Wilson, Brian "Footwork" Green, Tony 

  McGregor, Marjory Smarth, Caleaf Sellers.

Mamson - dansator de house, membru al trupei Serial Stepperz

• Dancehall este dansat pe muzica jamaicană populară ÅŸi a apărut în anii ’70 în Jamaica.


Influența dansului asupra sănătății fizice și psihice


Dansul are o gamă largă de beneficii fizice ÅŸi psihice.    

 

Beneficii fizice:
 
• condiÈ›ia îmbunătățită a inimii È™i a plămânilor;

• forÈ›a musculară crescută, rezistenÈ›a;

• îmbunătăţirea tonusului muscular È™i a forÈ›ei;

• păstrarea unei greutăţi sănătoase a corpului;

• riscul redus la osteoporoză;

• sporirea flexibilităţii;

• creÅŸterea condiÅ£iei fizice;

• îmbunătăţirea posturii.
 
 Beneficii psihice:
 
• mai bună coordonare ÅŸi agilitate;

• echilibrul îmbunătățit;

• conÈ™tientizarea spaÈ›ială;

• îmbunătățirea funcÈ›ionării psihice

• ameliorarea bunăstării generale È™i psihologice;

• mai multă încredere în sine È™i respect de sine;

• risc redus la depresie;

• creÅŸterea abilităților sociale.
 
Câteva experienÅ£e:
 
• Bunăstare Centrul de ȘtiinÈ›e al Sănătății din Suedia a studiat 112 adolescente care se luptau cu probleme precum dureri de gât È™i spate, stres, anxietate È™i depresie. Jumătate dintre fete au participat la cursuri de dans săptămânale, însă cealaltă jumătate nu. Fetele care au luat cursurile de dans È™i-au îmbunătățit sănătatea mentală È™i au raportat o creÈ™tere a efectelor pozitive care au durat până la opt luni de la terminarea cursurilor.

 
• Fără demenţă WA Alzheimer Association a demonstrat că dansul a contribuit la reducerea simptomelor de agitaÈ›ie la persoanele cu demență. Coordonarea mentală complexă din dans activează atât circuitele senzoriale, cât È™i cele motorii. Imagistica PET a arătat regiuni ale creierului care devin activate în timpul învățării È™i performanÈ›elor dansului, incluzând cortexul motor, cortexul somatosenzorial, ganglionii bazali È™i cerebelul. Beneficiile dansului pe creier includ îmbunătățirea memoriei È™i conexiunile neurale solide. În consecință, reduce simptomele demenÈ›ei, dar ÅŸi reduce riscul de a dezvolta demenÈ›a.
 
• Cercetătorii din Colorado au analizat adulÈ›ii între 60 È™i 80 de ani, care nu aveau semne de pierdere sau de afectare a memoriei. ParticipanÈ›ii au fost însărcinaÈ›i cu una dintre cele trei activități: mersul pe jos, întinderea È™i antrenamentul echilibrului sau cursuri de dans.  Scopul a fost acela de a vedea cum acestea ne pot ajuta sa ne protejam creierul de imbatranire. La sfarsitul studiului, cei u dansul au avut o mai mică deteriorare a creierului decât celelalte grupuri.

Anchor 3
bottom of page