Dansul este un mijloc artistic de exprimare a unui mesaj printr-o succesiune de mişcări ritmice, variate şi expresive ale corpului, executate in ritmul muzicii, având caracter artistic. Dansul poate fi clasificat și descris prin coregrafie, prin repertoriul mișcărilor sau prin perioada sa istorică sau locul de origine.
Dansul este artă, dar în acelaşi timp sport, motiv pentru care este considerat complex.
Originile dansului coincid cu începuturile comunităților omenești, având funcții rituale (mistice, războinice), de invocare a forțelor divine, pentru reușita la vânătoare, confruntări tribale etc. La unele popoare, caracterul ritual s-a păstrat, decantat și abstractizat, până în zilele noastre.
Introducere în lumea dansului
Merce Cunningham (coregraf de dans contemporan - 1940)
Dansatori de jazz, jive şi swing (începutul sec. XX)
Dansatori latino
Budha Stretch şi Henry Link (dansatori de hip-hop -aprox. 1972)
Dans la Sărbătoarea Păcii din Uganda
Stiluri
Stilurile dansului sunt împărţite pe numeroase categorii, iar câteva exemple sunt:
-
Dans de societate;
-
Dans clasic;
-
Dans de stradă;
-
Dans popular etc.
Fiecare dintre acestea sunt împărţite la rândul lor în alte subcategorii, însă, deoarece subiectul abordat este dansul de stradă, vor urma detalieri şi exemplificări ale acestuia.
Prin definiţie, dansul de stradă are un caracter social și încurajează interacțiunea cu publicul, dar și cu alți dansatori. Acesta a apărut în anii ’70, pe stradă, în curtea şcolilor şi în cluburi. El este inspirat şi din alte stiluri de dans (step, salsa, dansuri populare etc.), însă a fost și încă este condiserat de majoritatea oamenilor, vulgar și agresiv.
Dansul de stradă:
-
Breakdance, hip-hop (Au apărut la începutul anilor ’70 la petrecerile din Bronx, New York datorită oamenilor de culoare. Breaking-ul a început cu mişcări toprock, uprock ce include footwork, shuffles etc. De asemenea, foloseau dansul ca un mijloc de a-şi elibera furia, fără a fi violenţi cu cei din jur. Cele 4 elemente definitorii ale culturii hip-hop sunt: DJ, MC, graffiti şi breakdance. Dansatori şi trupe renumite: Richard Colon „Crazy legs”, Jamie White, Santiago Torres, Flowmaster, Henry Link, Buddha Stretch, Rock Steady Crew, New York City Breakers).
B
b
o
y
C
r
a
z
y
L
e
g
s
-
Stilurile Funk (Au apărut în California în anii ’70 înaintea culturii hip-hop, performându-se pe muzică funk):
• Waacking este o formă de dans creată de comunitatea lgbt din Los Angeles ce a apărut în anii ’70, inspirat din folosirea nunchuck-urilor.
Acest stil de dans foloseşte muzica disco din acea eră.
• Vogue a apărut la sfârşitul anilor ’80 şi este inspirat din hieroglifele Egiptului Antic şi din
modelele din revista Vogue, iar acest stil este creat si el la randul lui de comunitatea lgbt .
Este caracterizat prin poze unghiulare, liniare şi rigide ale mâinilor.
• House se trage din cluburile din Chicago şi New York din anii ’80. Acesta se dansează pe muzică
house. Include footwork şi jacking. Acesta a fost inspirat din: Step, dans african, latino si arte martiale. Dansatori renumiţi: Ejoe Wilson, Brian "Footwork" Green, Tony
McGregor, Marjory Smarth, Caleaf Sellers.
Mamson - dansator de house, membru al trupei Serial Stepperz
• Dancehall este dansat pe muzica jamaicană populară şi a apărut în anii ’70 în Jamaica.
Influența dansului asupra sănătății fizice și psihice
Dansul are o gamă largă de beneficii fizice şi psihice.
Beneficii fizice:
• condiția îmbunătățită a inimii și a plămânilor;
• forța musculară crescută, rezistența;
• îmbunătăţirea tonusului muscular și a forței;
• păstrarea unei greutăţi sănătoase a corpului;
• riscul redus la osteoporoză;
• sporirea flexibilităţii;
• creşterea condiţiei fizice;
• îmbunătăţirea posturii.
Beneficii psihice:
• mai bună coordonare şi agilitate;
• echilibrul îmbunătățit;
• conștientizarea spațială;
• îmbunătățirea funcționării psihice
• ameliorarea bunăstării generale și psihologice;
• mai multă încredere în sine și respect de sine;
• risc redus la depresie;
• creşterea abilităților sociale.
Câteva experienţe:
• Bunăstare Centrul de Științe al Sănătății din Suedia a studiat 112 adolescente care se luptau cu probleme precum dureri de gât și spate, stres, anxietate și depresie. Jumătate dintre fete au participat la cursuri de dans săptămânale, însă cealaltă jumătate nu. Fetele care au luat cursurile de dans și-au îmbunătățit sănătatea mentală și au raportat o creștere a efectelor pozitive care au durat până la opt luni de la terminarea cursurilor.
• Fără demenţă WA Alzheimer Association a demonstrat că dansul a contribuit la reducerea simptomelor de agitație la persoanele cu demență. Coordonarea mentală complexă din dans activează atât circuitele senzoriale, cât și cele motorii. Imagistica PET a arătat regiuni ale creierului care devin activate în timpul învățării și performanțelor dansului, incluzând cortexul motor, cortexul somatosenzorial, ganglionii bazali și cerebelul. Beneficiile dansului pe creier includ îmbunătățirea memoriei și conexiunile neurale solide. În consecință, reduce simptomele demenței, dar şi reduce riscul de a dezvolta demența.
• Cercetătorii din Colorado au analizat adulții între 60 și 80 de ani, care nu aveau semne de pierdere sau de afectare a memoriei. Participanții au fost însărcinați cu una dintre cele trei activități: mersul pe jos, întinderea și antrenamentul echilibrului sau cursuri de dans. Scopul a fost acela de a vedea cum acestea ne pot ajuta sa ne protejam creierul de imbatranire. La sfarsitul studiului, cei u dansul au avut o mai mică deteriorare a creierului decât celelalte grupuri.